Cărunt sau cum?

Printre cuvintele in curs de iesire din uz mi se pare a fi si carunt, cuvint ce poate trece pentru multa lume deja ca invechit, sint sigur. De fapt, asa cum apare in dictionare ca MDA, are cel putin 300 de ani de folosire, e derivat din latinul canutus, si-n mileniul al III-lea e, cu certitudine, din ce in ce mai rar folosit.

Daca o persoana n-are părul complet carunt, ci are multe fire albe, astfel incit părul sau trece mai degraba ca gri, decit alb sau originalul brunet/castaniu, am vrea sa folosim un cuvint mai pretios pentru a-l descrie. Care cuvint va vine in minte ? Grizonat ? E in directia corecta, dar e un cuvint ce, de fapt, conform normelor lexicale si ortografice, NU exista! Cuvintul corect este grizonant, exact, cu un n in plus.

Grizonant are o etimologie clara, in limba franceza grisonnant(-e) e un participiu prezent (deci cu valoare adjectivala) al verbului grisonner si inseamna, ca si in romana, ce devine sau incepe sa devina gri. A se grizona ca verb in romana nu apare in dictionarele generale de tip DEX si DN3, ci doar intr-unul de specialitate, MDA, unde nu i se da o atestare istorica de intrare in limba prin intermediul unei opere literare sau a unui alt dictionar, prin urmare, nici participiul sau trecut (probabil grizonat) nu este atestat.

Daca vrem sa spunem despre o persoana X ca părul sau a inceput sa aiba mai multe fire albe, avem deci optiunile:
• X e cu/are părul grizonant;
• X incarunteste.

Formularea “E (un tip) grizonant” este gresita, intrucit grizonant se poate folosi ca adjectiv numai pe linga substantivul păr. Conform definitiei din DEX a verbului a incarunti, formularea “X a inceput sa incarunteasca” este pleonastica, deci trebuie evitata, daca nu vrei eticheta de agramat.

Grizonant este un frantuzism, parem mai culti cind il folosim, totul e sa stim sa-l folosim. Sper ca aceasta notita sa fie utila.

MDA = Mic Dictionar Academic, Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucuresti, 2010.
DEX = Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), Institutul de Lingvistica “Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucuresti, 2009.
DN3 = Dictionar de Neologisme, Editia a III-a, Florin Marcu, Constant Maneca, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1986.